Hellas Direct, companie privată de asigurări online cu operațiuni în Grecia și Cipru, va intra în acest an pe piața din România, parte a unui proiect de extindere în mai multe țări din Europa de Sud-Est, au anunțat fondatorii și directorii executivi ai compniei, Alexis Pantazis și Emilios Markou.
International Finance Corporation (IFC) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au investit în noua emisiune de obligațiuni BCR, în valoare de 351,5 milioane de lei, a anunțat astăzi banca, percizând că emiterea a fost suprasubscrisă semnificativ în a doua zi, determinând închiderea registrului de ordine mai devreme și majorarea sumei propuse inițal. Cele două instituții financiare internaționale au participat și la emisiuni anterioare ale BCR de obligațiuni MREL, pe care băncile sunt obligate să le plaseze pentru a respecta cerințele UE privind capacitatea de a absorbi pierderile, cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile din strategiile de rezoluție.
Hellas Direct, companie privată de asigurări online cu operațiuni în Grecia și Cipru, se pregătește să se extindă în România, după ce a obținut o finanțare de peste 30 milioane de euro de la BERD și alți investitori.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și International Finance Corporation (IFC), divizia de investiții a Băncii Mondiale, au ieșit oficial împotriva taxei pe activele bancare, introdusă de Guvernul României la finele anului trecut, și, într-o mutare neobișnuită, au trimis o scrisoare comună autorităților de la București în care își exprimă îngrijorările în legătură cu așa-numita "taxă pe lăcomie".
Divizia IFC a Băncii Mondiale, cu o investiție de 120 milioane euro, și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu un plasament de 100 milioane euro, sunt cei mai mari cumpărători ai emisiunii de obligațiuni cu scadența la 10 ani listată la bursă săptămâna trecută de Banca Transilvania.
Deși piața de capital românească așteaptă demult listarea unei companii private de dimensiuni mari, perspectiva unei oferte publice pentru 44% din furnizorul de servicii medicale este abordată cu circumspecție sau chiar cu ostilitate de mulți investitori. Saturarea pieței de profil, vânzarea precipitată a fondului V4C, nivelul ridicat de îndatorare a companiei, suspciunea că, de fapt, majoritarul nu vrea compania pe bursă și lipsa unei perspective privind acordarea de dividende sunt principalele argumente aduse împotriva accesării ofertei. Vehicularea unor multipli mari în presă a alimentat încă și mai mult această aversiune.